Gândește-te la ceva ce te neliniștește. Banii? Responsabilitatea de a fi părinte? Vorbitul în public? Indiferent de cauză, puterea anxietății provine în mare măsură din anticiparea unui eveniment sau a unei experiențe care nu s-a întâmplat încă. Avem tendința să supraestimam un potențial pericol și să subestimăm capacitatea noastră de a gestiona ceea ce va veni. Anxietatea este anticipativă. Este alimentata de teama de necunoscut și de convingerea că nu avem nici un control asupra unei nenorociri iminente. Ne imaginăm scenarii apocaliptice. Anxietatea te face să simți o mie de „fluturi în stomac”, dar nu este imposibil de stăpânit.
Să începem prin a recunoaște că, în esență, noi suntem cei care poftim anxietatea în viața noastră atunci când lăsăm mintea să-și imagineze ce e mai rău despre viitor. Moartea este cea mai comună experiență generatoare de anxietate care ne bântuie gândurile.
Una din cele mai bune metode de apărare pe care le cunosc e să încerci să rămâi în prezent. E uimitor cum cinci minute de conștientizare a prezentului te pot elibera de germenul anxietății.
Există doua variabile în această ecuație: ceea ce nu știi (incertitudine) și ceea ce nu poți controla (neputința). De obicei, combinația produce efecte în lanț: cu cat te simți mai nesigur, cu atât te simți mai neputincios. Sentimentul de neputință este debilitant dar cu toate acestea, dacă reușești să influențezi una din variabile, astfel încât s-o aduci aproape de zero, poți reduce semnificativ coeficientul de anxietate. În general, atunci când senzația de anxietate iși pierde din putere, nu numai că te simți mai bine, dar ești mai pregătit să faci față vieții. Dacă te resemnezi, însă, vei fi probabil mai puțin anxios. Tot astfel, dacă te simți nesigur, dar puternic înseamnă să fii conștient de abilitatea ta de a gestiona orice situație în care te-ai putea trezi, ceea ce face ca anxietatea să dispară.
Dacă anxietatea este protagonistul din filmul vieții tale, ai 60% șanse ca depresia să joace rolul eroinei sau al unui personaj secundar. Din punctul meu de vedere, depresia este un soi de cascador care înfruntă pericolele în jurul nostru. Când ne abandonam tristeții, nu mai suferim.
Anxietatea se hrănește cu temerile noastre de a nu fi în stare să depășim greutățile pe care viața ni le scoate în cale, dar există o anumita siguranță în a fi deprimat sau trist sau dezamăgit de viață. Când ești deprimat, nu ai așteptări mari și cu siguranță nu iți asumi nici un fel de riscuri.
Dacă anxietatea este teama de incertitudine și necunoscut, depresia este la fel de previzibilă ca o haină veche care miroase la fel de fiecare dată când o scoți din dulap. Și, cu toate ca s-ar putea să nu fie potrivită pentru rolul pe care îl joci azi, rămâne la fel de confortabilă. Când viața iți dă motive să te simți neliniștit, este reconfortant să te retragi într-un loc unde nu există așteptări mari.
Poți, de asemenea, să încerci să te transpui într-un univers familiar consumând ceva. Când au o senzație de anxietate, mulți oameni au un disconfort la nivelul stomacului („așa-zișii fluturași”) sau greață în cel „de-al doilea creier”, cum mai este numit uneori tractul gastrointestinal. De fapt, majoritatea neuro-transmițătorilor (cei care reglează starea de spirit) sunt produși în sistemul digestiv. Peste 95% din cantitatea de serotonină (hormonul fericirii) este produsă și depozitată în intestine.
Astăzi există o mulțime de medicamente împotriva anxietății și depresiei pe care medicii le prescriu într-un număr alarmant de mare. Nu mă înțelegeți greșit: pentru unii, ele sunt salvatoare, dar pot provoca și reacții adverse, de la dependență la agravarea simptomelor.
Mai există și varianta automedicației, în care povara anxietății este alinată prin tratamente care merg de la alcool până la dulciuri. Cofeina, alcoolul, zahărul mai degrabă exacerbează decât ameliorează simptomele. Ai grija, așadar, la ce consumi, deoarece iți poate influența pozitiv sau negativ reacțiile.