Când ne naștem, avem de dobândit foarte multe cunoștințe si deprinderi – totul de la a învăța să mergem în picioare, să vorbim și să mâncăm singuri și până la a lua decizii în legătură cu ce vrem să facem cu viața noastră – prin urmare creierul nostru învață repede cum să automatizeze comportamentul. Desigur, asta nu înseamnă că el învață întotdeauna să automatizeze comportamentul „corect”; de multe ori, el învață să facă lucrurile într-un mod care provoacă nefericire sau chiar ne îmbolnăvește.
Noi învățăm prin repetiție. Dacă facem un lucru de suficiente ori, acel lucru își va crea în creier propriile căi neuronale. Fiecare neuron învață să se conecteze și să se activeze împreună cu neuronul următor, si respectivul comportament devine „instalat”.
Somnul și visul sunt componente importante ale procesului de învățare.
Somnul REM (Rapid Eye Movement- mișcare oculară rapidă) reprezintă modalitatea prin care subconștientul procesează ceea ce a trăit in timpul zilei. Efectiv, el exersează în mod repetat pentru a fixa la nivel neurologic un patern al cunoștintei recent dobândite. Este extrem de important ca el să dispună de informații și de material de calitate pe care să le învețe. Dacă nu i se oferă nimic specific cu care să lucreze, va procesa absurdități.
Dacă ne planificăm să preluam controlul asupra a ceea ce învățăm, e necesar să înțelegem că nu doar repetiția este importantă, este importantă și viteza. Creierul este astfel construit încât să recunoască paternurile, iar paternul trebuie să fie prezentat suficient de repede pentru a fi perceput la adevarată sa valoare. Nu am putea să urmărim filme dacă acest lucru nu ar fi adevărat. Nu am fi niciodată capabili să înțelegem povestea dacă am vedea doar o imagine pe zi.
Așadar, atunci când visăm, trecem în revistă lucrurile de învățat, dar nu facem asta în timp real. Timpul „interior” diferă de timpul pe care-l măsoară ceasul prin accea că putem să-l dilatăm ori să-l contractăm; învățăm la o viteză extraordinar de mare-probabil că în cinci minute înainte de a ne trezi putem să facem lucruri pentru care ne-ar trebui opt ore.
În concluzie, visul reprezintă una dintre modalitățile prin care noi ne programăm și ne reprogramăm pe noi înșine. Daca doriți să vă convingeți că sunteți capabili să faceți asta, încercați diseară înainte să vă culcați, să vă programați ora la care vă veți trezi, fără ceas deșteptător. Veți constata că foarte aproape de acea oră vă veți trezi fără ceas deșteptător.
Prin urmare, dacă ne putem programa să facem un lucru mărunt, să ne trezim fără alarmă, înseamnă că putem să ne programăm mintea să facă multe alte lucruri.
Richard Bandler