Limba noastra mentala

Fiti atenti la limba dumneavoastra – chiar acum. Ce face? A mea se plimba printre maselele de jos si tocmai a dat de o farama din floricele de porumb de mai devreme.
Uitati-va la mana dumneavoastra, cea care nu tine maus-ul.Ce face? Mana mea staga scarpina lobul urechii. Limba si mainile dumneavoastra au in mare parte o viata proprie. Le puteti supune controlului voluntar daca le scoateti in mod constient din modalitatea de functionare automata. „Ridica telefonul” sau „Nu mai zgandari cosul ala”. Dar in cea mai mare parte a timpului sunt de capul lor. Cauta mici defecte. Scaneaza tot interiorul gurii si toata suprafata pielii, cautand ceea ce nu este in ordine. Sunt dispozitive de ingrijire personala minunate, care functioneaza fara ragaz. Este un sistemul imunitar, care este mai in voga, va sunt prima linie de aparare impotriva invadatorilor. Credeati ca periuta de dinti electrica pe care o folositi este ingenioasa. Este din epoca de piatra, daca o comparam cu intretinerea preventiva, curatarea, detectarea deseurilor si indepartarea resturilor- functii pe care le indeplineste atat de des limba asupra dintilor si gingiilor.
Anxietatea este limba dumneavoastra mentala. Modalitatea ei de functionare automata este cautarea lucrurilor care s-ar putea sa fie pe punctul de a merge rau. Incontinuu, si fara aprobarea dumneavoastra constienta, va scaneaza viata – da, chiar cand dormiti, in vise si cosmaruri. Va trece in revista munca, iubirea si distractiile – pana ce da de o imperfectiune. Cand gaseste una, o zgandareste. Incearca sa o scoata din ascunzatoare, unde e intepenita discret, sub vreo piatra. Nu se lasa pagubasa. Daca imperfectiunea este destul de amenintatoare, anxietatea va atrage atentia asupra ei dandu-va o senzatie de disconfort. Daca nu faceti nimic, ea striga si mai tare – perturbandu-va somul si poftele.
Aveti la dispozitie solutii pentru a reduce anxietatea obisnuita, usoara. O puteti amorti cu bautura, valium sau marijuana. O puteti calma prin meditatie sau relaxare progresiva. O puteti infrange devenind mai constient de gandurile despre primejdii care va vin automat, adesea declansatoare ale anxietatii, si apoi combatandu-le energic.
Dar nu trebuie sa treceti cu vederea ceea ce incearca sa faca pentru dumneavoastra anxietatea. In schimbul suferintei pe care o provoaca, ea scuteste de necazuri mai mari, prin faptul ca va face sa fiti constient de posibilitatea lor si va imboldeste sa va faceti planuri si sa le preveniti. Poate chiar sa va ajute sa le evitati complet.
Priviti-va anxietatea ca pe semnalizatorul de „nivel redus al uleiului”, care palpaie pe bordul masinii dumneavoastra. Deconectati-l si veti fi o vreme mai putin distras si mai in largul dumneavoastra. Dar asta s-ar putea sa va coste un motor ars. Cateodata ar trebui sa ne toleram disforia, sa ne ocupam de ea, chiar s-o iubim.
Martin E.P. Seligman

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *