Usile si ferestrele din coridorul vietii noastre

Multe din mahnirile noastre esentiale vin din imposibilitatea sau nepriceperea de a inchide usi; usi ale trecutului.Inauntrul nostru e mereu curent. Ba usa, ba geamul au ramas deschise. Zeci de usi, sute de geamuri, in functie de cat a visat, sperat, dorit sau construit fiecare. Usile marilor noastre iubiri, usile marilor dezamagiri, usile ranilor, usile rautatilor, usile mandriei, usile…usile… Ferestrele curiozitatii, ferestrele pasiunilor trecatoare, ferestrele profesionale, ferestrele credintei, ferestrele… Nu inchidem usile, nu inchidem ferestrele, decat din cand in cand, brusc sau duios, cate una, vlaguiti sau cu lectia invatata. Uneori cu gust amar, alteori cu dezamagiri sau cu false trairi. Adeseori ne domina ceea ce simtim, nu ceea ce gandim. Ne intoarcem in trecut pentru a-l intelege, pentru a-l bandaja cu iertare, binecuvantare si iubire si pentru a-l tamadui. Daca nu invatam sa inchidem usile trecutului, nu vom vedea cealalta usa ce ni se deschide imbietor in fata si ne tot uitam in urma la cea deschisa cu speranta ca poate, poate cineva sau ceva intra pe ea.
Daca n-as fi fost acolo, daca n-as fi spus asta, daca n-as fi dorit, daca…si tot asa. Gandurile, vorbele, atitudinile, daca nu le ordonam, nu le spalam, ne vor acri, oteti, ofili.
Tinem usile si ferestrele deschise din orgoliu, din nevoia bolnava de a ne victimiza sau de a da vina pe ceva sau cineva pentru ca lucrurile s-au intamplat altfel decat ne propusesem noi sa se intample si ne vine greu sa credem ca timpul nu se opreste in loc. Evoluam. Crestem. Invatam din greseli. Important nu este ce ai facut, simtit sau gandit in viata, ci ceea ce vrei sa faci de acum inainte. Nu ziua de ieri ne face sa fim cine suntem, desi asa ar parea, ci in pofida tuturor evidentelor, ce ne defineste este astazi si maine, starea de prezenta continua.
Suflet drag care citesti aceste randuri, oricare ai fi si oriunde ai fi, nu stiu usile sau ferestrele tale ce cantec canta, adevarul il cunosti doar tu. Impaca-te cu Dumnezeu, cu tine insuti si cu cei din jur! Fa-ti timp sa te rogi, sa iubesti, sa razi, sa crezi, sa vezi lumina din viata ta. Adevarata fericire nu costa nimic. Atunci cand costa ceva nu e adevarata.
Hrisostom Filipescu
Putine cuvinte, multa iubire

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *