Ginsengul-miraculos pentru creier

Ginsengul-miraculos pentru creier
Ginsengul-miraculos pentru creier

Ginsengul este o planta perena care creste spontan in nordul Americii si in China, iar datorita calitatilor exceptionale, a ajuns sa fie cultivat la scara larga. Radacina acestei plante este atat de bogata in substante active, incat spune medicina traditionala chineza, sporeste capacitatea fizica, dar si pe cea intelectuala.
Esenta vietii
Se foloseste radacina plantei, pe care chinezii o numesc radacina-vietii. Extractul de ginseng vindeca atat afectiuni digestive, anemia, astenia, impotenta, insomniile, cat si starea de oboseala, bolile inflamatorii articulare, tulburarile de circulatie sangvina si regleaza tensiunea. Mestecata ca atare sau luata sub forma de capsule, stimuleaza activitatea cerebrala si reduce excesul de grasime.
Doctor de hormoni
Substantele continute ( vitamine, minerale, acizi si mucilagii) actioneaza asupra tuturor functiilor vitale, sporind capacitatea de aparare a organismului. Ajuta la producerea de hormoni si stimuleaza productia de interferon. Intareste activitatea fagocitelor din organism si este un puternic afrodisiac. Este utila atat la barbati, cat si la femei. Iar asemenea unui om ale carui experienta si cunostinte se imbogatesc an de an, radacina de ginseng e cu atat mai puternica si tamaduitoare cu cat este mai batrana.

Antidepresivul natural-ciocolata

Potrivit studiilor,ciocolata contine serotonina, un antidepresiv natural. Aceasta stimuleaza si productia de endorfine, responsabile cu sentimentele de fericire si placere. Dupa parerea specialistilor, senzatiile de topire a ciocolatei in gura sunt mult mai puternice decat un sarut pasional.
Nu e de mirare ca majoritatea celor care trec printr-o perioada dificila opteaza pentru consumul de ciocolata, pentru a lupta impotriva starilor depresive.
Atat timp cat ai control asupra portiilor si reusesti sa te abtii sa o transformi intr-un aliment de confort, cu care „hranesti” emotiile negative, ciocolata, in special cea neagra este recomandata in zilele proaste.

Ghimbirul-alimentul suprem pentru creier

Ghimbirul este o planta aromatica in forma de radacina, avand un aspect particular si gust picant. Aceasta radacina miraculoasa de ghimbir este un puternic incalzitor al corpului si aduce o multime de beneficii sanatatii noastre.
Proprietatile ghimbirului sunt multiple. El contine vitamine precum retinol, vitamina B3, B5, A, C, E, tocoferol, acid ascorbic, dar si minerale precum fier, magneziu, fosfor, mangan, siliciu, potasiu si zinc.
-are rol de stimulare a neuronilor, revigoreaza creierul si cum toate pleaca de la coordonarea psihica, are rol de vitalizare a intregului organism;
contine melatonina, care regleaza ritmurile circadiene ale organismului si stimuleaza astfel activitatea corpului si somnul;
combate migrenele;
-este un bun calmant pentru durerile abdominale, calmant si pentru inflamatii ale gatului, raguseala, sinuzite, febra, congestii respiratorii si eliminare de mucozitati;
-ghimbirul ofera organismului vitalitate, amelioreaza starea de greata si voma, calmeaza durerile in gat, trateaza indigestia, balonarea, bronsita, are efect afrodisiac;
favorizeaza secretia bilei si mobilitatea vezicii urinare, si este un bun aliat in lupta impotriva kilogramelor in plus;
-este bun si pentru cei care sufera de rau de masina sau au probleme cu circulatia sangelui;
-Rondelele proaspete de ghimbir sunt bune si in lupta impotriva alopeciei;
-Datorita continutului de vitamine si minerale, dar in antioxidanti, ghimbirul ajuta organismul sa reziste mai bine in fata bolilor si racelilor, dar are si efect de infrumusetare – pentru piele, unghii, par si dinti.

Uleiul care pune creierul in miscare

Creierul face parte din corp. Precum celulele tuturor celorlalte organe, si cele ale creierului se reinoiesc permanent. Celulele de maine sunt alcatuite din ceea ce mancam astazi. Doua treimi din creier sunt constituite din acizi grasi, componentele de baza ale membranelor celulelor nervoase, invelisul prin care au loc toate comunicarile cu alte celule nervoase, atat din creier, cat si din restul corpului. Ceea ce mancam este integrat direct in aceste membrane, alcatuindu-le astfel tesutul. Daca consumam cantitati mari de grasimi „saturate”- cum ar fi untul sau grasimea animala – solide la temperatura camerei, rigiditatea lor se reflecta printr-o rigiditate similara a celulelor creierului. Daca, dimpotriva, mancam mai cu seama grasimi „polinesaturate”- care sunt lichide la temperatura camerei- invelisurile celulelor nervoase sunt mai fluide, mai flexibile, iar comunicarea dinte ele este mai stabila.
Acest lucru se intampla mai ales cand aceste grasimi polinesaturate sunt acizi grasi omega 3.
Efectele acestor elemente nutritive asupra comportamentului sunt evidente. Cand se suprima acizii omega 3 din alimentatia sobolanilor de laborator, comportamentul lor se schimba radical in demersul catorva saptamani. Devin anxiosi, inceteaza sa mai invete deprinderi noi si se panicheaza in situatii de stres (de pilda cand trebuie sa gaseasca o modalitate de a iesi dintr-un bazin cu apa).
Probabil cel mai grav lucru este ca o alimentatie saraca in omega 3 reduce capacitatea de a simti placerea. Un regim bogat in omega 3, obtinut din uleiul de peste, sporeste pe termen lung productia de neurotransmitatori ai energiei si bunei dispozitii in creierul emotional.
Fetusul si nou nascutul, al caror creiere se dezvolta rapid, au mare nevoie de acizi omega 3. Un studiu danez publicat in British Medical Journal arata ca femeile la care de-a lungul sarcinii s-a constatat o alimentatie zilnica bogata in acizi omega 3, au nascut copii mai sanatosi, mai bine dezvoltati si, de obicei, la termen. Insa importanta acizilor omega 3 nu se opreste la sarcina.
Principalele surse de acizi grasi esentiali omega 3 sunt algele si planctonul. La noi ajung prin intermediul pestilor si crustaceelor care ii acumuleaza in tesuturile lor grase. Prin urmare, pestii de apa rece- mai bogati in grasime- sunt cea mai buna sursa de omega 3. Exista si surse vegetale de omega 3 cum ar fi, uleiul de seminte de in, uleiul de canepa si nucile. Toate legumele cu frunze verzi contin precursori ai acizilor grasi omega 3, dar intr-o cantitate mai mica. Sursele cele mai bogate sunt frunzele de iarba-grasa, spanacul, algele marine si spirulina. Carnea animalelor salbatice care se hranesc cu frunze si iarba contine si ea acizi omega 3.
Creierul este la fel de sensibil la continutul alimentatiei zilnice ca si inima. Hipocrate spunea acum mai bine de doua mii de ani: „Fa ca hrana ta sa-ti fie leacul si leacul tau, hrana”.