Jung- despre omul religios

Jung era de parere ca omul a dezvoltat intotdeauna si pretutindeni forme de expresie religioasa in numele a ceea ce el numeste o „functie religioasa naturala”. „Putin conteaza ce crede lumea despre experienta religioasa; cel care a avut-o poseda imensa comoara a unui lucru care, pentru el, a devenit o sursa de viata, de semnificatie si de frumusete si care a dat o noua splendoare lumii si umanitatii. El are credinta si pacea”.

Dupa Jung, spiritualitatea este o expresie normala a inconstientului nostru. In felul ei, ea influenteaza individul la fel de puternic ca instinctul sexual si instinctul de agresiune. Ignorarea ei provoaca un dezechilibru. Acceptarea si dezvoltarea ei conduc, in schimb, la procesul de individuatie, care ne permite in a doua jumatate a vietii reconcilierea cu aspectele neglijate ale personalitatii noastre si ne antreneaza catre un nivel de constiinta superior.

Ce este spiritualitatea?

E greu sa dai o definitie spiritualitatii, intr-atat aceasta notiune face loc intreprinderilor divergente si contradictorii. Spiritualitatea ne leaga de valorile, sentimentele si credintele noastre cele mai profunde. Ea ne permite sa dam sens vietii noastre, ne clarifica raporturile cu boala si cu moartea si defineste relatiile pe care le avem cu lumea.
In sens mai larg, spiritualitatea reflecta eterna cautare a oamenilor a ceva mai presus de ei insisi.


Spiritualitatea este benefica pentru sanatatea fizica
Studiine au arata ca investirea religioasa poate reduce riscurile aparitiei a numeroase boli, atat fizice, cat si psihologice, ameliora starea de sanatate generala si favoriza longevitatea. S-a constatat ca efectul religiei asupra sanatatii este benefica in 81% din cazuri . Autorul studiului a concluzionat ca un medicament sau o terapie medicala are mai mult succes daca e insotita de practici religioase.
O alta sinteza a studiilor cele mai fiabile indica faptul ca practica religioasa ar avea un efect protector impotriva deceselor cauzate de cancere, boli cardiace si respiratorii, ca si impotriva sinuciderilor. S-a aratat ca persoanele de orice religie care se supun unei practici religioase o data sau de mai multe ori pe saptamana pot spera sa traiasca cu aproape sapte ani mai mult decat ceilalti.

… Si mentala
Spiritualitatea nu se multumeste sa adauge ani vietii, ea reduce si suferinta psihologica si amelioreaza buna dispozitie. Oamenii recurg in mod frecvent la religie pentru gestionarea stresului. Credinta in Dumnezeu, citirea Bibliei, rugaciunea sau participarea la slujbele religioase constituie adesea o sursa de imbarbatare in fata anxietatii si a disperari. Persoanele care au o practica religioasa activa sunt mai putin deprimate si anxioase si fac mai bine fata adversitatii decat celelalte.
Pe de alta parte, atunci cand religia este asociata cu tratamente standard ale anxietatii si depresiei, rezultatele sunt superioare terapiilor clasice .
Legaturile intre religie si fericire au generat, de asemenea, numeroase studii. Persoanele avand o credinta religioasa puternica au un nivel de satisfactie mai ridicat, o fericire personala mai accentuata si repercursiunile evenimentelor de viata traumatice sunt mai putin negative.
Ca si o concluzie, se pare ca credinta mareste gradul de optimism si de fericire al credinciosilor.