Jung- despre omul religios

Jung era de părere că omul a dezvoltat întotdeauna și pretutindeni forme de expresie religioasă în numele a ceea ce el numește o „funcție religioasă naturală”. „Puțin contează ce crede lumea despre experiența religioasă; cel care a avut-o posedă imensă comoară a unui lucru care, pentru el, a devenit o sursa de viață, de semnificație și de frumusețe și care a dat o nouă splendoare lumii și umanității. El are credința și pacea”.

După Jung, spiritualitatea este o expresie normală a inconștientului nostru. În felul ei, ea influențează individul la fel de puternic ca instinctul sexual și instinctul de agresiune. Ignorarea ei provoacă un dezechilibru. Acceptarea și dezvoltarea ei conduc, în schimb, la procesul de individuație, care ne permite în a doua jumătate a vieții reconcilierea cu aspectele neglijate ale personalității noastre și ne antrenează către un nivel de conștiință superior.

Ce este spiritualitatea?

E greu sa dai o definiție spiritualității, într-atât această noțiune face loc întreprinderilor divergente și contradictorii. Spiritualitatea ne leagă de valorile, sentimentele și credințele noastre cele mai profunde. Ea ne permite să dăm sens vieții noastre, ne clarifică raporturile cu boala și cu moartea și definește relațiile pe care le avem cu lumea.
In sens mai larg, spiritualitatea reflectă eterna căutare a oamenilor a ceva mai presus de ei înșiși.


Spiritualitatea este benefică pentru sănătatea fizică
Studiile au artat că investirea religioasa poate reduce riscurile apariției a numeroase boli, atât fizice, cât și psihologice, ameliora starea de sănătate generală și favoriza longevitatea. S-a constatat că efectul religiei asupra sănătății este benefica in 81% din cazuri . Autorul studiului a concluzionat că un medicament sau o terapie medicală are mai mult succes dacă e însoțită de practici religioase.
O alta sinteză a studiilor cele mai fiabile indică faptul că practica religioasă ar avea un efect protector împotriva deceselor cauzate de cancere, boli cardiace și respiratorii, ca și împotriva sinuciderilor. S-a arătat că persoanele de orice religie care se supun unei practici religioase o dată sau de mai multe ori pe săptămână pot spera să trăiască cu aproape șapte ani mai mult decât ceilalți.

… Și mentală
Spiritualitatea nu se mulțumește să adauge ani vieții, ea reduce și suferința psihologică și ameliorează buna dispoziție. Oamenii recurg în mod frecvent la religie pentru gestionarea stresului. Credința în Dumnezeu, citirea Bibliei, rugăciunea sau participarea la slujbele religioase constituie adesea o sursă de îmbărbătare în fața anxietății și a disperări. Persoanele care au o practică religioasă activă sunt mai puțin deprimate și anxioase și fac mai bine față adversității decât celelalte.
Pe de altă parte, atunci când religia este asociată cu tratamente standard ale anxietății și depresiei, rezultatele sunt superioare terapiilor clasice .
Legăturile între religie și fericire au generat, de asemenea, numeroase studii. Persoanele având o credință religioasă puternică au un nivel de satisfacție mai ridicat, o fericire personală mai accentuată și repercursiunile evenimentelor de viață traumatice sunt mai puțin negative.
Ca si o concluzie, se pare ca credința marește gradul de optimism și de fericire al credincioșilor.