Prea multe opțiuni dăunează fericirii

Fie că suntem în căutarea unei mașini noi, a unui telefon mobil nou, a următoarei destinații de vacanță sau, pur și simplu, a meniului perfect pentru prânz, multitudinea de variante dintre care avem de ales este nemaipomenită. Adesea însă uităm că, paradoxal, tocmai aceste opțiuni ne conduc la insatisfacția cronică. Dacă suntem mulțumiți că avem de unde alege, în schimb avem mai puțină încredere în noi, când vine vorba de a lua decizii. Prea multe opțiuni ne fac nefericiți, căci avem permanent senzația că, poate, o altă variantă era mai bună. Desigur, avem de unde să ne informăm (internet, familie, prieteni…), dar multitudinea lor nu face decât să adâncească această confuzie. Cum să fii sigur că ai ales mașina potrivită sau haina cea mai potrivită pentru evenimentul la care urmează să participi?

Din acest motiv mie, una, nu îmi plac cumpărăturile. Mă duc pregătită de acasă știind ceea ce doresc să cumpăr, și nu mă abat din drumul meu. In zilele noastre, absența opțiunilor aproape că a devenit o formă de lux. Oamenii pot să trăiască bine cu mult mai puțin decât își închipuie.

Să facem lumea un loc mai bun. Cum?

Imagine

Tentația oamenilor și a societății este de a pune presiune să avem, să fim într-un anume fel, să trăim după anumite standarde care de fapt sufocă viața, o trunchează, o dezumanizează.

Cum putem ieși din malaxorul acesta? Cum ne putem elibera?

-Coboară cât mai des în suflet și dă voie inimii să se elibereze, să se detașeze, să renunțe la experiențele presante, să renunțe la ură.

-Zâmbește mai mult. Zâmbește mai des.  Este foarte important pentru starea de spirit. Nici un virus nu e mai contagios decât puterea unui zâmbet. Atunci când e împartășit, destinde atmosfera, sporește și încurajează comunicarea liberă.

-Gandește gânduri sănătoase și pozitive. Gândurile determină comportamente. Această lume ar fi mai bună dacă oamenii s-ar comporta bine unii cu alții.

-Nu ține minte răul, nu purta pică. Uită, iartă și dacă poți, iubește. Lasă balastul sufletesc care te trage în mlaștina urii și deznădejdii, abandonează-l și mergi mai departe.

-Îmbărbătează. Dă speranță și curaj semenilor tăi. Crede-mă, dacă dai, chiar dacă nu ai, ție iți dai.

-Imbrățișează. O imbrățișare arată că iubești și că iți pasă. O îmbrățisare venită la timp în cazul unui sinucigaș, ii poate salva viața.

-Dăruiește, fii generos. Tot ce e de prisos se transformă în necaz. Nu aduna mai mult decât ai nevoie.

-Respectă regulile.

-Invață, educatia îî ajută pe oameni să inteleagă lumea. Educă-i și pe ceilalți, pentru a face lumea un loc mai bun.

-Respectă animalele. Nu le abandona și nu le face rău. Sunt un dar al Lui Dumnezeu pentru noi.

– Nu ezita să intervii când vezi o nedreptate împotriva aproapelui tău. Spune-le că ceea ce fac nu e bine.

-Să nu te faci niciodată dumnezeul tău. Nu te cocoța pe scaunul de judecător. Renunță la atac.

-Sa nu-l faci pe celalalt să sufere pentru că tu vrei ceva. Cu cât te opui mai mult dorințelor tale, cu atât mai curat e sufletul tău. Vindecă-te de ego, vindecă-te de dorințe.

-Iubește. Dragostea poate face lumea un loc mai bun. Acolo unde există iubire, nu există ură. Iubește deci, oamenii, animalele, plantele. Totul, necondiționat.

Este suficient ca tu să te schimbi și lumea se va schimba.

În căutarea sensului vieții

Întrebarea despre sensul vieții însoțește omenirea de când există ea. A umple într-un mod just și mai ales plin de sens propria viață, este o nevoie fundamentală, elementară a fiecărui om care nu s-a orbit încă cu abundența plăcerilor nefolositoare.Cărți care dau formule de obținere a fericirii, care vorbesc despre arta de a trăi, despre sănătate și fitnes, despre o viață lungă și sănătoasă etc. există din abundență. Pe pereții caselor sunt scrise meditații ironice de felul: „Sunt fericit” sau „Sensul vieții e viața însăși”.

Când vorbim, de obicei despre „viață”, nu ne referim doar la spațiul nostru de viață individual, pe care-l modelăm conform nevoilor noastre proprii, ci mai ales la timpul vieții noastre, cu diferitele sale crize si cu diferiți pasi de evoluție în care ne putem dezvolta sau putem eșua. Felul cum ne comportăm cu timpul pus nouă la dispoziție, trăit ca o goană, tihnă sau plictis, este o problemă a conștiinței și ea exprimă felul cum noi înțelegem sau nu, esențialul.

Timpul este viața, și fiindcă e așa, ar trebui să ne întrebăm dacă putem cu adevărat să-l „omorâm”, să-l „pierdem” sau chiar să-l „economisim”. Nu există „pușculițe” pentru economisirea timpului – ori prindem momentul, umplem evenimentul de conținut, ori trecem pe lângă el fără urmă și, fără rost.

O viață cu sens nu se desfășoară într-un mod pur vegetativ și de aceea trebuie să ne punem întrebări și în legătură cu cealaltă latură a vieții, să reflectăm asupra unor țeluri mai substanțiale. A fi uman și a avea un sens în viață înseamnă întotdeauna a fi direcționat și a ținti către altceva sau altcineva decât sine. Numai în măsura în care omul împlinește un sens în lume, el se împlinește pe sine.

Oare omul mai traiește azi din idei și idealuri sau în locul idealurilor s-au instalat melancolia și golul interior? Poate ca aici se afla una din cheile pentru înțelegerea nemulțumirii, pesimismului și a depresiilor cauzate de bunăstarea materială, făcându-ne o clasă de „plângăcioși”, pentru că ne lipsesc viziunile, idealurile și valorile.

Asa ca fiecare dintre noi e invitat sa se intrebe, în actul unei cunoașteri de sine veritabile și sincere : Care este sensul vieții tale? Ce motivații ai, cum iți vizezi țelurile în viață?

Din momentul în care subconștientul a acceptat o idee, aceasta se păstrează până cănd este înlocuită de o alta.

Cu cât se păstrează mai mult timp o idee, cu atât mai mare este opoziția la înlocuirea ei cu alta nouă
Din momentul în care o idee a fost acceptată, tinde să se păstreze. Cu cât se păstrează mai mult, cu atăt mai mult tinde să devină un obicei fix de gândire. Așa se formează obiceiurile de acțiune, atăt cele bune cât și cele rele. Mai întâi există gândul și pe urmă acțiunea. Este evident că dacă vrem să ne schimbăm acțiunile, trebuie să începem prin a ne schimba gândurile. Acceptăm anumite lucruri ca fiind adevarate.
Unii oameni cred că atunci când au momente critice în viața lor, trebuie să bea un tranchilizant, sau altceva pentru a-și calma nervii și poate lucra mai departe eficient. Nu este deloc corect, dar ideea asta există și reprezintă un obicei fix de gândire și va exista o puternică opoziție la încercarea de a o înlocui cu o idee corectă.
Indiferent cât de fixă ar fi o idee sau cât de mult timp a stat în mintea noastră, poate fi schimbată prin autohipnoză, prin autosugestie sau prin alte mijloace.

Eliminarea factorilor de stres

Cat este de importanta eliminarea factorilor de stres din viata noastra??
Eliminarea factorilor de stres
Cat este de importanta eliminarea factorilor de stres din viata noastra?

Corpul nostru reactioneaza la stres printr-un mecanism de alarma. Aceasta alarma trasa de creier le semnaleaza glandelor suprarenale sa produca niste hormoni ai stresului, adica niste mesageri chimici care amplifica instantaneu productia de energie, sustin presiunea sanguina si stimuleaza alti hormoni sa functioneze mai eficient. Acesti hormoni au un impact direct asupra sistemului nostru imunitar, asupra celui nervos autonom si asupra creierului nostru, ajutand astfel sa se adapteze la stres. Superba inteligenta a corpului ne ajuta intotdeauna in perioadele de criza si de stres. Daca stresul continua insa o perioada prelungita de timp, productia de hormoni ai stresului scapa de sub control si poate produce daune importante. Echilibrul biochimic al corpului devine astfel distorsionat si complet dizarmonios. Acest lucru da peste cap sistemul nostru imunitar si ne lasa vulnerabili in fata invaziei de infectii periculoase si a celulelor canceroase. Potrivit oamenilor de stiinta, hormonii stresului accelereaza inclusiv procesul de imbatranire. Pentru a raspunde asadar la intrebarea cu care am inceput: „Cat de importanta e eliminarea factorilor de stres din viata noastra?”, din expunerea de mai sus rezulta in mod evident ca noi i-am face corpului nostru o mare favoare daca am putea minimiza sau elimina complet cat mai multi factori de stres care se manifesta zi de zi in viata noastra.
Indiferent cat de mare este gradul de stres pe care il experimentezi in momentul de fata, retine: sentimentele se afla intr-un razboi deschis cu gandurile tale. Daca doresti sa te bucuri de pace, tu trebuie sa iti reconciliezi sentimentele si gandurile, astfel incat acestea sa se puna la unison.
Tu esti propriul stapan, propriul regizor al vietii tale. Tu esti cel care orchestreaza intreaga ta viata.

HAIDE, TRECI LA TREABA!

Suferinta umana este universala


Multora dintre oamenii pe care ii intalnim in viata noastra de zi cu zi pare ca le merge din plin. Par a fi fericiti. Par a fi satisfacuti de viata pe care o traiesc. Probabil ti s-a intamplat si tie sa iesi pe strada, intr-una din zilele tale foarte proaste si privind in jur sa te gandesti: „De ce nu pot fi si eu la fel de fericit ca toti ceilalti? Uite, ei nu sufera de atata timp de panica (sau depresie, sau abuz de substante). Ei nu se simt de parca capul lor ar fi invaluit tot timpul intr-o ceata deasa. Ei nu sufera asa cum sufar eu. De ce nu pot fi si eu ca ei?”
Iata secretul: si ei sufera si esti asemenea lor. Cu totii ne confruntam cu durerea. Toate fiintele umane care traiesc suficient de mult timp se confrunta cu sentimentul devastator al pierderii cuiva drag. Fiecare om a simtit sau va simti candva durerea fizica. Toata lumea a simtit tristete, rusine,teama si pierdere. Avem cu totii amintiri care sunt stanjenitoare, umilitoare sau rusinoase. Suntem cu totii purtatorii unor secrete dureroase. Suntem inclinati sa afisam fete stralucitoare si zambitoare, pretinzand ca totul este in regula si ca viata noastra merge foarte bine. Adevarul este insa ca nu e si nici nu poate fi asa. A fi om, inseamna sa simti durerea in moduri care sunt mai mult generalizate decat ceea ce ar putea simti orice alta fiinta de pe aceasta planeta.

Lupta impotriva suferintei

„Cea mai rea boala a oamenilor provine de la modul in care au luptat cu suferintele”, spunea Nitzsche iar Montaigne scria:”Nici de durere nu trebuie totdeauna fugit, nici desfatarea mereu urmarita”.
Fata de starile noastre sufletesti de suferinta trebuie sa avem o atitudine ecologica: asemenea unui gradinar sau agricultor care evita erbicidele si ingrasamintele chimice, care vor intoxica pamantul si vor agrava mai tarziu situatia, trebuie sa privilegiem munca pe termen lung si sa evitam solutiile artificiale (alcoolul, drogurile si uneori substante psihotrope daca nu sunt necesare).
In fata suferintei, trebuie sa ne gandim la durata ei posibila:intreaga noastra viata! si la mize: starea noastra de bine,luciditatea noastra, libertatea noastra.
Vom vedea ca totul incepe prin acceptare.
Asa cum nu putem parasi un loc in care nu am acceptat niciodata sa ajungem, tot asa nu ne putem indeparta de o suferinta careia nu i-am acceptat existenta. Este vorba de a pleca neincetat de la ceea ce este, nu de la ceea ce ar trebui sa fie. Nu de la fraza „nu ar trebui sa sufar atat de mult,de ce,de ce?”, ci de la „aceasta suferinta este aici, trebuie sa o accept, apoi sa actionez ca sa o limitez, sa o diluez, sa o dizolv in viata mea.Dar pentru asta trebuie sa reincep sa traiesc si sa nu raman blocat asupra ei”.
Sa privim in jurul nostru si sa ne punem in miscare!
Christophe Andre

Alcoolul nu-ti este prieten

Alcoolismul este manifestarea, constienta sau nu, prin care individul cauta satisfacerea nevoii de a consuma alcool, indiferent de mijloace sau consecinte, pentru evitarea sevrajului sau a starilor psihice neplacute. Consumul de alcool este determinat atat de dependenta fizica, cat si dependenta psihica.
Este caracterizat de 4 etape principale:
Nevoia de alcool – nevoia puternica, necontrolata de a consum alcool.
Pierderea controlului – incapacitatea de a limita consumul de alcool, indiferent de ocazie sau context.
Dependenta fizica – in aceasta etapa, persoanele dependente de alcool se confrunta cu senzatie de varsaturi, transpiratie excesiva, tremor si anxietate ca forme de sevraj de alcool.
Toleranta – in aceasta etapa persoanele dependente de alcool au nevoie de cantitati tot mai mari pentru a putea functiona normal.
Tipuri de dependenta
Dependenta psihica se manifesta diferit in functie de sex. Astfel
Femeile manifesta : depresia majora, anxietatea, panica, bulimie, stres post-traumatic sau tulburari de personalitate de granita. Femeile alcoolice au in istoricul lor familial abuz sexual si fizic, violenta domestica fata de populatia generala, care pot conduce la o tendinta mai mare de a dezvolta boli psihiatrice si dependenta de alcool
Barbatii manifesta narcisism, personalitate antisociala, tulburare bipolara, schizofrenie, hiperactivitate si deficit de atentie.
Printre semne ale dependentei fizice amintesc:
– in lipsa consumului apare tremuratul matinal al mainilor si palmelor
– dificultati de coordonare a miscarilor, probleme de echilibru si de mers
– transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi;
– durere de cap, tensiune, probleme cardiace;
– tulburari de somn
Toate acestea dispar sau se amelioreaza imediat ce persoana consuma bautura alcoolica.
Cauzele alcoolismului
Cauzele alcoolismului sunt diverse si tin de mostenirea genetica si de mediul inconjurator- influenta prietenilor, nivelul de stress, usurinta de obtinere a alcoolului. Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile de dispozitie in general. Se apeleaza la consumul de alcool cand apare o stare emotionala neplacuta (tristete, vina, melancolie, anxietate, frustrare) dar si atunci cand se doreste imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare, placere.

sursa:http://www.infuziedesanatate.ro/alcoolul-nu-ti-este-prieten-afla-de-ce-si-cum-te-poti-lupta-impotriva-lui/

Beneficiile relaxarii

Beneficiile relaxarii sunt bine cunoscute. Ea va ajuta sa va inbunatatiti puterea de concentrare si de munca, sa fiti mai bine dispusi si sa infruntati mai usor eventualele neplaceri din viata de zi cu zi.
Daca traim numai sub tensiune, cu un nivel de stres permanent ridicat, iritabilitatea si starea de angoasa vor deveni mai frecvente. Nu vor intarzia sa apara nici problemele de sanatate: mai intai functionale, cum ar fi tulburarile de somn sau digestive, apoi cele organice, de tipul bolilor cardiovasculare, si unele disfunctii de natura imunitara. In plus, stresul favorizeaza o proasta igiena alimentara, recurgerea la diferite substante toxice, cum sunt tutunul si alcoolul, la medicamente, ilegale uneori, fapt ce va avea consecinte negative asupra sanatatii. Crizele de panica, problemele depresive sunt mult mai frecvente in randul persoanelor care sufera de angoasa si stres. Daca sunteti incordati prea des, performantele fizice si intelectuale vor avea in cele din urma de suferit, la fel ca si relatiile cu cei din jur.

Incordare si destindere

Sa incercam una dintre cele mai eficiente tehnici de relaxare, cunoscuta sub numele de incordare si destindere.

Gandeste-te la un lucru stresant care nu ti-a dat pace in ultima luna. Reconstituie-l in minte. Conecteaza-te cu emotia pe care te face sa o traiesti. Numeste-o cu voce tare. Acum, localizeaza undeva in corpul tau, senzatia de disconfort pe care ti-o creaza. Poate ca ai senzatia la nivelul gatului, in inima, in piept, in plexul solar sau in abdomen. Pune degetul sau toata mana pe acel loc. Evalueaza nivelul de stres pe care ti-l cauzeaza pe o scara de la 1 la 10.
Acum, inspira adanc si strange tare pumnul de la mana dreapta (poti sa iei mana de pe „punctul de stres”). Continua sa-ti tii respiratia. Cu pumnul strans, incordeaza-ti mana dreapta, de la incheietura la antebrat, cot, biceps…pana la umar. Ramai incordat si continua sa-ti tii respiratia pentru aproximativ zece secunde, apoi relaxeaza bratul si expira. Fa, apoi, acelasi lucru cu mana stanga: inspira adanc, strange tare pumnul de la mana stanga si incordeaza-ti bratul. Tine-ti bratul incordat si respiratia timp de aproximativ zece secunde, apoi relaxeaza bratul si expira. Scutura mana.
In continuare, fa acelasi lucru cu piciorul drept, incordandu-l pentru aproximativ zece secunde de la glezna si gamba pana la coapsa, inspirand adanc, in timp ce incordezi bine muschii. Acum, fa acelasi lucru cu piciorul stang, incordandu-l pentru aproximativ zece secunde de la glezna si gamba pana la coapsa, inspirand adanc, in timp ce incordezi bine muschii. Expira si relaxeaza-ti muschii in acelasi timp. Scutura picioarele.
Acum, inspira lent si adanc. Incordeaza-ti bratele si picioarele, tine-ti respiratia si strange abdomenul…tot aproximativ zece secunde. Ramai asa. Odihneste-te cateva secunde si lasa sangele sa-si reia circulatia normala in organism. S-ar putea chiar sa simti cum sangele se raspandeste in corp, ajungand la cap, pelvis, gat si spate. Acum inspira lent si adanc, pe nas, si ofteaza in timp ce expiri pe gura. Inspira si expira de inca trei ori, oftand in timp ce expiri. Dupa ultimul oftat, respira normal si observa pur si simplu cum se simte corpul si mintea ta.


Totul a durat mai putin de un minut. In acest minut, tensiunea pe care am indus-o organismului a facut ca tot sangele din corp sa se concentreze in regiunile repective, simuland, la nivel de substante chimice, o reactie de lupta-sau-fugi fara amenintare externa. Ne-am stresat organismul- insa numai pentru un minut.
In acest minut, ti-ai pacalit mecanismul de reactie biologica conditionata sa creada ca organismul se confrunta cu o amenintare de moment, apoi ai interpretat aceasta amenintare ca pe o provocare benefica, ceea ce a permis coprului-minte sa se destinda. In esenta, ti-ai anuntat organismul ca amenintarea a trecut. Dupa numai un minut de incordare si destindere, ti-ai readus organismul la o stare de post-stres si ai neutralizat singur toate efectele si consecintele unui moment stresant de mai lunga durata.