Consilierea si terapia crizelor specifice varstei inaintate

Crizele psihologice prin care trec varstnicii au la baza o combinatie intre factori ce tin de procesul de imbatranire si stresul vietii cotidiene. Sunt identificate mai multe categorii de factori stresanti:
-factori biologici (deficiente fizice si senzoriale, imbolnaviri);
-factori de mediu (pensionarea, pierderea veniturilor, modificari in ceea ce priveste locuinta sau conditiile de viata);
-factori psihologici (scadearea abilitatilor cognitive, pierderi, doliu);
-factori socioculturali (modificarea statutului si rolului social).

Acesti factori stresanti actioneaza adesea simultan intr-o succesiune rapida, fapt ce limiteaza posibilitatile adaptative ale clientilor. De asemenea, persoanele varstnice dispun de resurse adaptative mai reduse in plan economic,fiziologic, psihologic si social, atunci cand se confrunta cu o situatie de criza.

O importanta deosebita trebuie acordata depistarii precoce a situatiilor de criza psihologica si mai ales persoanelor cu risc suicidar, cunoscut fiind faptul ca un sfert din numarul sinuciderilor se inregisreaza la persoanele trecute de 60 de ani.
Varsta inaintata nu reprezinta un predictor suficient pentru conduita suicidara. Aceasta are drept cauza un cumul de factori dintre care mentionam: depresia, izolarea sociala, pierderile, bolile somatice sau psihice, etc.

Cunoasterea acestor factori de risc reprezinta primul pas in cadrul interventiei in cazurile de criza la varsta inaintata.

Constiinciozitatea si longevitatea

Multi cercetatori cauta si acum fantana longevitatii si spera sa o gaseasca intr-un medicament sau supliment natural. Dar nimic nu va fi vreodata la fel de important pentru longevitatea ta cum sunt deciziile pe care le iei pe parcursul vietii, in legatura cu sanatatea si relatiile pe care le legi. Calitatea acestor decizii este reflexia directa a sanatatii fizice a creierului tau.
Conform unui studiu longitudinal remarcabil, unul dintre cei mai importanti indicatori ai longivitatii este constiinciozitatea. Cercetatorii au facut multe descoperiri fascinante, care evidentiaza in mod clar legatura dintre functionarea sanatoasa a creierului si longevitate. Iata cateva dintre cele mai importante concluzii ale studiului:
Munca multa, harnicia si realizarile (asociate de obicei, cu o buna functionare a creierului) sunt indicatori puternici ai longevitatii.
Cei mai dezamagiti de realizarile lor au murit la varste tinere.
Faptul de a nu fi fost o persoana pe care sa te poti baza si care sa nu fi avut succes in cariera a fost asociat cu o crestere extraordinar de mare a mortalitatii
Faptul de a fi reactionat la o pierdere prin dependenta de bautura, depresie, anxietate sau prin conferirea unor dimensiuni catastrofice evenimentelor a fost asociat cu moartea timpurie. Pe de alta parte, cei care, dupa o perioada de durere si de readaptare au inflorit dupa ce si-au depasit pierderea, au primit un „bonus de rezistenta” si au trait in medie cu cinci ani mai mult decat media.
Atitudinea optimista, lipsita de griji i-a determinat pe participanti sa subestimeze riscurile si sa-si trateze sanatatea firesc,nepanicandu-se, ducand la cresterea longevitatii.
Planificarea chibzuita si perseverenta au fost observate la persoanele cu o longevitate mai mare.
Persoanele care si-au obtinut realizarile cu prudenta si perseverenta si care au beneficiat de sustinerea unei familii stabile si a mediului social au trait mai mult.
Persoanele cu obiceiuri, rutina si miscare fizica s-au descurcat cel mai bine
Relatiile sociale au un impact foarte mare asupra sanatatii. Grupul cu care te asociezi este deseori determinant pentru tipul de persoana care vei deveni. Pentru cei care vor sa-si imbunatateasca sanatatea, asocierea cu alte persoane sanatoase este, de obicei, cea mai directa si mai sanatoasa cale catre schimbare.
Grija moderata, insemnand faptul ca iti pasa si te gandesti la viitor, este o componenta importanta pentru a ramane sanatos.
Acest studiu de cercetare a demonstrat fara urma de indoiala ca putina anxietate este benefica. Cand aceasta nu este suficienta, exista o tendinta mai accentuata de a lua decizii gresite in privinta sanatatii si sigurantei.
Conform unui studiu de 12 ani ce a implicat calugarite si preoti, se pare ca persoanele constiincioase, care duc pana la capat ceea ce au inceput, au un risc mai redus de a dezvolta Alzheimer.
Indivizii cu nivelul cel mai inalt de autodisciplina s-au dovedit a suporta o probabilitate cu 89% mai redusa de a suferi in viitor de aceasta boala.
Sursa:
Foloseste-ti mintea ca sa intineresti
Dr. Daniel G. Amen