Cauzele inconstiente ale acneei

Cand apare pe fata, acneea are legatura cu individualitatea, este in legatura cu ceea ce traiesc in interiorul meu si cu ceea ce se intampla in exteriorul meu. Fata este acea parte din mine care intra prima in contact cu ceilalti, cea care ma ajuta sa fiu acceptat sau respins. Acneea poate aparea atunci cand ma aflu intr-un conflict, pe plan emotional sau mental, cu propria mea realitate, mai ales in adolescenta, cand personalitatea nu este inca bine conturata. Acest conflict este legat de exprimarea de sine, de critica, de resentiment, de frica, de rusine sau de nesiguranta fata de mine si fata de ceilalti si indica o non-acceptare a propriei mele fiinte. Ma consider urat si uneori, chiar dezgustator. Toate aceste sentimente sunt intr-o efervescenta in interiorul meu. Revolutia interioara pe care o traiesc, se manifesta printr-o eruptie a cosurilor.
Stiu ca mancarea de tip fast-food poate favoriza aparitia acneei si poate afecta functionarea ficatului, sediul furiei. Acest lucru imi aminteste faptul ca, daca mananc foarte repede, cu lacomie, vreau de fapt sa umplu un gol interior.
Acneea in timpul adolescentei este adeseori in legatura cu schimbarile interioare pe care le traiesc in momentul in care aleg intre frica de a fi deschis fata de mine insumi si fata de ceilalti ( opunere, alegeri,decizii) si de a rupe astfel (de multe ori inconstient) orice contact cu ceilalti si, pe de alta parte, optiunea de a vrea sa fac fata schimbarilor din viata mea.
Ma uratesc pentru a filtra astfel oamenii pe care nu vreau sa ii am in apropierea mea. Stabilesc niste granite, imi marchez teritoriul si nu las sa intre decat oamenii cu care ma simt intr-adevar bine. Ma inchid in mine si vreau sa raman astfel. Nu reusesc sa ma iubesc suficient de mult: astfel, ceilalti nu ma pot iubi nici ei.
Ma compar cu ceilalti si imi gasesc tot felul de defecte (sunt prea gras, prea mic etc.)
sursa:Marele dictionar al bolilor si afectiunilor-Jacques Martel

Cauzele inconstiente ale febrei (in general)

Atunci cand temperatura corpului urca peste 38 grade Celsius, am febra. Febra este un simptom al emotiilor care ma ard. Aceste emotii se transforma in furie impotriva mea si a celorlalti sau impotriva unei situatii. Imi invadeaza tot corpul. De ce am nevoie sa ajung la aceasta extrema? Este modul meu de a „compensa”, pentru a ma odihni si a primi mai multa atentie si iubire si atentie? Am nevoie de aceasta pauza pentru a ma adapta unei realitati care se schimba foarte repede? Ce anume ma irita in viata? De obicei, este vorba despre o emotie arzatoare care apare sau aceasta emotie ia forma unei furii intense, a unei indignari, a unei disperari, a unei nelinisti. Imi fac griji pentru tot ceea ce exista in jurul meu, in afara celui mai important lucru: binele meu interior. Vreau ca ceilalti sa fie mandri de mine, dar cum ma percep eu insumi? Daca sunt copil, febra brusca poate fi in relatie cu conflicte interioare, cu furia sau cu o rana refulata, eu, copil fiind, imi exprim emotiile prin corp, deoarece nu stiu sa le exprim verbal.
sursa:Marele dictionar al bolilor si afectiunilor-Jacques Martel

Principalele afectiuni si semnificatia lor

Abces– dificultatea de a exprima ceea ce ma irita
Accident -vinovatie
Alcoolism– incercarea de a fugi de responsabilitati, frica de a fi ranit din nou
Alergii– frustrare in fata unei persoane sau unui eveniment asociat produsului alergen
Alzheimer– dorinta de a fugi din realitatea acestei lumi
Amputare -o mare culpabilitate
Angoasa– convingerea ca sunt limitat
Anorexie– stima de sine scazuta, dorinta de a disparea
Artrita– critica si autocritica
Articulatii– lipsa de flexibilitate
Bulimie – dorinta de a umple un vid afectiv
Arsura,febra– furie
Cancer – frica sau culpabilitate, dorinta inconstienta de a nu mai trai
Celulita– frica de angajamente, retinerea emotiilor din trecut
Dependenta de tigari– vid interior
Afectiuni ale inimii– lipsa iubirii de sine sau a iubirii fata de ceilalti
Crampe– tensiune
Iritatii– nerabdare, insecuritate
Diabet– tristete
Diaree– respingerea solutiilor ce mi se ofera pentru a avansa in viata
Durere– autopedepsire
Eczema– refuzul de a avea contact cu cineva drag
Entorsa– rezistenta fata de o situatie
Sufocare– lipsa spatiului vital
Cangrena– ura, ranchiuna
Incontinenta– dorinta de a controla totul
Infectii– frustrare
Nerv sciatic– insecuritate materiala
Sangerare– pierderea bucuriei
Ticuri – tensiuni interioare
Torticolis– evit sa vad ambele fatete ale unei situatii
Tumora – soc emotional
sursa:Marele dictionar al bolilor si afectiunilor-Jacques Martel

Boli care sunt legate in mod obisnuit de limitele impuse de mine

Acestea sunt boli neinflamatorii. Daca am o astfel de boala, traiesc o situatie in fata careia imi pun frane, caci dau prea multa atentie limitelor interioare sau exterioare. Nu indraznesc sa actionez, caci sunt sensibil la criticile celorlalti, iar aceasta inertie ma face sa fiu negativ si deprimat.

Exemple:
Artroza
Ciroza
Cuperoza
Fibroza
Lordoza
Micoza
Nevroza
Osteoporoza
Scleroza
Scolioza
Tromboza
Tuberculoza

sursa:Marele dictionar al bolilor si afectiunilor-Jacques Martel

Sanatatea se termina acolo unde incepe dizarmonia

Sanatatea se termina acolo unde incepe dizarmonia,conflictul cu tine insuti si cu ceilalti, frica, neincrederea, necredinta, vinovatia, resentimentul, uitarea iubirii…
Iar toate acestea incep sa se manifeste in viata noastra odata cu deconectarea de la resursele indestulatoare cu care am fost inzestrati, prin ignorarea poruncilor lui Dumnezeu. Am fost creati ca trup,minte si suflet. Fiecare din aceste parti ale noastre sunt strans conectate intre ele si conectate la Creatorul nostru. Cand legatura dintre aceste parti slabeste, sau cand este distrusa, fiinta noastra ca intreg pierde contactul cu Sursa Vietii. Cand mintea noastra sufera, pentru ca nu intelege ceva, pentru ca e epuizata, suprasolicitata, insuficient folosita, pentru ca se afla in conflict cu inima sau pentru alte motive, sufera in egala masura si sufletul si trupul. Cand inima noastra plange, pentru ca se simte ranita, pentru ca se simte dezamagita, pentru ca se simte singura sau pentru alte motive, sufera in egala masura si trupul si mintea.
Cand trupul nostru este bolnav, pentru ca a fost neingrijit, pentru ca a fost agresat, pentru ca a fost intoxicat, sau pentru alte motive, sufera in egala masura si mintea si sufletul. Cand doar una dintre aceste parti este in suferinta, manifestam, cel mai adesea si cei mai multi dintre noi, neincredere, frica, indoiala, conflict interior, vinovatie, adica exact acele manifestari care stau la originea bolilor. Intram intr-un cerc vicios, pe o spirala descendenta, intr-un labirint intortocheat si intunecos. Odata rataciti si deconectati de la credinta in Dumnezeu, proviziile devin din ce in ce mai sarace, noi din ce in ce mai speriati.
Boala, starea de rau, ne tine ochii in pamant, tristi, cu bratele incrucisate ori cu ele atarnand pe langa noi a neputinta. Cautam iesirea cu disperare si ajungem adesea sa ne afundam mai tare. Nu orice luminis este locul unde trebuie sa ajungem si nu orice izvor e tamaduitor.
Ca sa putem iesi din fundatura unde am ajuns, bolnavi fiind, este nevoie sa facem „cale-ntoarsa” cu mintea si cu inima, sa ne amintim acea decizie, acel act, acel gand, acea emotie, acel conflict,acea slabiciune, acea trauma, acea temere, etc. care ne-a determinat sa facem primul pas ce ne-a indepartat de calea cea buna si de sanatate. Iesirea din cercul vicios se poate face printr-un pas lateral, nicidecum prin continuarea mersului inainte. Iesirea dintr-o spirala descendenta se poate face printr-un salt in inaltime ori prin urcusul treapta cu treapta, nicidecum prin sapaturi in adancime.
Vindecarea presupune credinta in Dumnezeu si increderea in resursele interioare.
Vindecarea nu o gasesti neaparat la capatul unei cai vindecatoare. Vindecarea este cel mai adesea, chiar Calea spre Vindecare. Iar Calea spre Vindecare trece intotdeauna prin punctul unde mintea, inima si trupul se unesc si devin una cu Dumnezeu si cu iubirea…
Vindecarea este in tine!

Convingerile care predispun la boala

Asa cum arata psihiatrul de renume mondial, David R. Hawkins, predispozitia noastra de a accepta convingerile negative depinde in primul rand de cat de multa negativitate am acumulat in noi. O minte pozitiva va refuza sa accepte ganduri negative si le va respinge ca neadevarate pentru sine. Refuza de obicei sa creada ideile negative. Stim ce usor este sa vinzi autocondamnarea unei persoane incarcate de vinovatie sau frica de boala unei persoane infricosate de boli.
Ideea ca „raceala se ia” este un bun exemplu. Corpul se supune mintii si convingerilor sale cum ca virozele sunt cauzate de virusi care se pot „prinde” si sunt contagiosi. Astfel, corpul, care este controlat de convingerile mintii, aduce in manifestare raceala. Gandul ca toata lumea raceste va fi asimilat si crezut de o persoana care contine suficient de multa vinovatie, frica si naivitate. O persoana care a renuntat la convingerile negative ce insotesc frica si vinovatia, nu are o minte inspaimantata care sa gandeasca : „umbla o viroza; sigur am s-o iau si eu, ca toti ceilalti”.
Acestea sunt dinamicile din spatele bolilor. Mecanismele functioneaza prin intermediul alteratiilor induse de minte in curgerea energiei in sistemul bioenergetic si printr-o revarsare a energiei suprimate chiar in sistemul nervos autonom.
Gandul este puternic pentru ca are o rata inalta a vibratiei. Un gand este chiar un lucru. Are un tipar energetic. Cu cat ii dam mai multa energie, cu atat mai puternic se va manifesta pe sine in lumea fizica. Acesta este paradoxul asa numitei „educatii pentru sanatate”. Efectul paradoxal este ca li se da atata putere gandurilor infricosatoare incat epidemiile sunt, intr-adevar, amplificate prin mass-media. „Avertismentele” transmise prin presa, care au la baza frica despre pericolul de imbolnavire creaza in campul general mental cadrul necesar pentru ca exact acel lucru sa se petreaca.
Cu cat ne temem mai mult, cu atat mai repede devenim programati si corpul nostru va raspunde in consecinta. Frica de boli, substante, alimente, aer si energii, ajuns la un punct in care s-a transformat intr-o paranoia.
Asta i se poate intampla si unei persoane rezonabile, chiar si unui medic. A inceput cu polenul, ambrozia, parul de animale, praful, lana, ciocolata, branza si nucile. Mai tarziu s-a adaugat zaharul(hiperglicemie), ouale si produsele lactate(colesterol)…
Urmatoarele pe lista „daunatorilor” sunt vopselurile alimentare, zaharina, cofeina, aluminiul, materialele sintetice, zgomotul, luminile fluorescente, deodorantele, mineralele din apa, clorul din apa, petrolul, alimentele acide, pesticidele, fructele cu seminte…
Lumea se micsoreaza devenind asa de mica incat nu mai e nimic de mancat. Nimic nu mai putem imbraca. Nu mai e aer pe care sa il putem respira. Frica, frica, frica….
Adevarul este ca ceea ce tinem in minte are tendinta de a se manifesta, inclusiv convingerile inconstiente, de care nu suntem constienti.
Vinovatul nu este lumea, ci mintea. Toata programarea negativa pe baza de frica se afla in minte, iar corpul se supune mintii. Cu alte cuvinte, nu iedera provoaca alergie, ci convingerea mintii ca iedera este un alergen.
Pe masura ce mintea renunta la convingerile ei, dispar si reactiile corpului.