Ostilitatea învățată ca strategie de control


Foarte mulți clienți tratați pentru tulburări depresive, afirmă faptul că trăiesc adesea și sentimente de ostilitate, iritabilitate, și chiar crize de mânie. Ostilitatea și mânia, dacă nu sunt bine controlate, pot avea drept consecință producerea unor acte auto- și heteroagresive, precum și accentuarea depresiei. Această accentuare apare mai ales atunci când clienții încearcă sentimente de jenă și culpabilitate, atunci când au agresat persoane apropiate.

Potter-Efron, consideră că mânia reprezintă un răspuns învățat, menit să-i controleze pe ceilalți, și care apare în familiile disfuncționale.
În același timp, reprezintă un fenomen învățat, modelat, și o manieră negativă de a atrage atenția celorlalți asupra persoanei în cauză. Această stare afectivă conferă subiectului putere asupra celorlalți, o imagine de sine, de persoana de temut, distanță emoțională care permite evitarea intimității, precum și a altor sentimente considerate amenințătoare, care exprimă vulnerabilitatea. Mânia poate reprezenta un mecanism de apărare împotriva tristeții( OConnor,2001)

sursa fotografiei: internet

Prin hipnoză nu putem să-i determinăm pe oameni să facă ceva care să le încalce morala sau valorile


„Hipnoza de scenă” este un spectacol, nimic mai mult. In plus, exista tot felul de trucuri care facilitează această iluzie mentală și vizuală, ce creează percepții greșite. Pur si simplu, nu așa funcționează hipnoza! Hipnoza nu funcționează într-un mod care să supună conștiința umană. Milton Erickson afirma cândva că, dacă am putea să-i controlăm pe oameni prin hipnoză, am avea mult mai putini bolnavi și nevrotici!
Nu putem să-i determinăm pe oameni să facă lucruri împotriva voinței lor – nici măcar să se însănătoșească! Hipnoza doar ne ajută să ne focalizăm asupra unui lucru important, excluzându-le pe cele neimportante.

sursa fotografiei: internet

Ce se întâmplă când încercăm să ne controlăm somnul

Nu ne putem controla somnul. Nu ne putem controla decât pregătirea fizică și psihică pentru somn. Ne putem deschide către somn, renunțând la orice frământare. Asta e tot ce avem de făcut pentru a ne pregăti de somn. Orice efort de a forța apariția somnului poate avea rezultatul opus. Efortul ne poate ține treji.
Suntem obișnuiți să credem că „dacă nu reușești de prima dată, trebuie să continui”. Asemenea îndemnuri sunt valabile în zonele în care putem controla lucrurile. De exemplu, dacă exersăm, putem ajunge să alergăm mai repede. Perseverența nu aduce rezultate și în zonele în care nu deținem controlul conștient asupra situației. În plus, efortul poate fi și contraproductiv: în loc să ne ajute, efortul suplimentar ne stă în cale.
Dacă nu reușim să adormim ușor și repede, vocea condiționării sociale ne va șopti: „Nu te străduiești destul!” Efortul susținut a dat roade pe multe planuri ale vieții noastre. Ne-a ajutat să absolvim un curs sau să promovăm la locul de muncă. Prin urmare, am ajuns sa credem în succesul obținut prin muncă.
Totuși, oricât de contraintuitiv ar părea, exact asta trebuie sa facem atunci când vrem să adormim. Vorba proverbului: „Poți ademenii un cal să vină la apă, dar nu îl poți obliga să și bea”. Mintea conștientă ne poate aduce la pat, dar nu ne poate face să adormim. Ea trebuie să învețe să se dea la o parte din calea somnului și să-i permită naturi să-și urmeze cursul.

sursa fotografiei: internet

Se poate cineva răni încercând prea tare să adoarmă?

Ei bine, da, se poate– prin consumul de alcool, pastile și alte substanțe care creează dependență. In 2009, Michael Jackson a murit în mod tragic, încercând să adoarmă.
Secretul unui somn liniștit este să ai o minte împăcată. Să știi cum să te odihnești este o artă. Foarte mulți oameni au diferite probleme cu somnul. Dificultatea de a dormi bine este legată de alte probleme precum: anxietatea, grijile, regretele, depresia, mânia și stresul. Aceste probleme nu dispar pur si simplu, atunci când ne așezăm în pat. Ele se transformă în probleme de somn.
De multe ori, tulburările de somn nu sunt provocate de probleme majore, ci de obiceiuri mărunte, cum ar fi obiceiul de a ne situa mental în afara momentului prezent.
Imaginați-vă că vă aflatâți așezat confortabil în pat. Reușiti să vă bucurați de acest moment sau sunteți cu mintea în altă parte, stresați de evenimentele de peste zi sau ce s-ar putea întâmpla în ziua următoare?
Mintea tinde să fie în permanență activă și să nu se odihnească niciodată. Pe măsură ce ne antrenăm mintea să se conecteze la respirație, aceasta se calmează si putem adormi.

sursa fotografiei: internet