
Un fenomen medical care ne oferă o privire incitantă la controlul pe care mintea îl are asupra corpului este efectul placebo. Un placebo este orice tratament care nu are acțiune specifică asupra corpului, dar este dat fie pentru a fi pe plac unui pacient, fie ca un control într-un experiment. Adesea, in studiile pentru medicamente se folosesc ca placebo pilule de zahăr. Chiar operația chirurgicală a fost folosită ca placebo. În anii 50, angina pectorală, durerea frecventă în piept și în brațul stâng datorată scăderii fluxului sanguin spre inimă, era tratată, de obicei, chirurgical. Apoi, câțiva doctori au hotărât să facă un experiment. În loc să facă operația obișnuită, ei deschideau pacientul și apoi îl coseau simplu la loc. Pacienții care au primit imitația de operație au raportat exact la fel de multa ușurare ca și cei care au avut operația întreagă. Succesul operației false indică faptul că undeva adânc în noi, toți avem capacitatea de a controla angina pectorală.
În afară de angina pectorală, s-a dovedit că răspund la tratamentul placebo migrenele, alergiile, febra, răceala obișnuită, acneea, astmul, negii, diferite tipuri de dureri, greața și răul de mare, ulcerele peptice, sindroamele psihice ca depresia și anxietatea, artritele reumatoide si degenerative, boala radiațiilor, Parkinson, scleroza multiplă și cancerul.
În mod clar, acestea variază de la cele nu atât serioase până la cele care pun viața în pericol, dar chiar efectul placebo poate implica schimbări aproape miraculoase chiar și în cele mai proaste condiții ale pacientului. Sa luam exemplu, umilul neg. Negii sunt tumori mici care cresc pe piele, cauzate de un virus. Ei se vindecă extrem de ușor prin folosirea efectului placebo, lucru evident in numărul aproape infinit de ritualuri populare – ritualul fiind el însuși un fel de placebo. Lewis Thomas, președinte emerit la Memorial Sloan-Kettering Cancer Center din New York, povestește despre un medic care îi scăpa pe pacienții săi de negi punând, pur si simplu, pe ei vopsea purpurie inofensivă.
Eficacitatea unui placebo într-o circumstanță data variază de asemenea, larg. Depinde de mai mulți factori.
Un factor care poate să afecteze eficacitatea unui placebo este metoda prin care este administrat. Injecțiile sunt în general percepute ca fiind mai puternice decât pilulele, deci administrarea unui placebo într-o injecție îi poate crește eficiența. La fel, capsulele sunt văzute adesea ca fiind mai eficiente decât tabletele și chiar mărimea, forma și culoarea unei pilule poate juca un rol.
Un alt factor este atitudinea pe care medicul o transmite când prescrie placebo. Dr. David Sobel, un specialist în placebo de la Kaiser Hospital, California, relatează povestea unui doctor care trata un pacient cu astm, căruia îi era neobișnuit de greu să își mențină libere bronhiile. Doctorul a comandat o mostra dintr-un medicament nou și puternic la o companie farmaceutica, și i l-a dat bărbatului. În câteva minute, omul a manifestat o ameliorare spectaculoasă și a respirat mult mai ușor. Totuși, când a avut următorul atac, doctorul a hotărât să vadă ce se întâmplă dacă îi dădea bărbatului un placebo. De data aceasta bărbatul s-a plâns că trebuie să fie ceva în neregulă cu prescripția, pentru că nu a eliminat complet dificultatea în respirație. Aceasta l-a convins pe doctor că mostra de drog era cu adevărat un medicament nou eficient pentru astm- până când a primit o scrisoare de la compania farmaceutica, prin care îl informau că în loc de noul medicament, îi trimiseseră din greșala un placebo! Evident, a fost entuziasmul neștiutor al doctorului pentru primul placebo, nu și pentru cel de-al doilea, care explica discrepanța.
Răspunsul remarcabil al bărbatului la medicația antiasmatică placebo poate fi din nou explicat prin incapacitatea fundamentală a minții de a distinge între o realitate imaginată si una reală. Omul a crezut că i se dăduse un medicament nou, puternic, pentru astm, iar această convingere a avut un efect fiziologic atăt de spectaculos asupra plămânilor săi, ca și cum i-ar fi administrat un medicament real. Achterberg a subliniat faptul că o influență puternica a avut-o atitudinea ușor diferită a doctorului (și poate limbajul trupului) în timpul administrării celor doua placebo, a fost destul să-l facă pe unul să funcționeze si pe celălalt nu.
Reiese limpede de aici că până și informația primită subliminal poate influența mult credințele și imaginile mintale care au un impact asupra sănătații noastre.
Se poate pune întrebarea câte medicamente au avut efect (sau nu au avut) din cauza atitudinii manifestate de medic în timp ce le administra.
sursa:Universul Holografic- Michael Talbot
sursa fotografiei: internet