Mai mult decât genetică și stil de viață: ce rol joacă factorii emoționali în apariția cancerului
Cancerul nu începe în corp. Începe acolo unde nu te uiți.
Tot mai multe cazuri de cancer. Tot mai mulți oameni care își repară trupul, dar uită de suflet.
Imaginează-ți un șofer care lovește mașina într-un copac. O duce la service, o repară, o face ca nouă. După o vreme, lovește din nou, de data aceasta într-un stâlp. O repară iar. A treia oară, intră cu ea în gard. Mecanicul, obosit de reparații repetate, îi spune:
„Poate că problema nu e mașina. Poate că ar trebui să înveți să conduci.”
Exact așa este și cu noi. Ne tot reparam corpul, și e important, desigur, dar nu este suficient.
Pentru că problema nu e doar în „caroserie”. Problema e în cel care conduce, adică sufletul.
Nemulțumirea, neiertarea, tristețea, vina…dacă nu sunt vindecate, se transforma in boală. Chiar dacă conștient pare că nu le mai avem, la nivel subconștient nu au dispărut.
Degeaba schimbăm ceva în exterior, dacă nu ne ocupăm de interior.
Și nu mă refer la a gândi pozitiv, ci la un proces profund, sincer și curajos de lucru cu emoțiile. De acolo pornește totul.
Sufletul simte. Mintea gândește.
Tot ce am trăit vreodată este stocat în subconștient. Chiar dacă am uitat conștient anumite lucruri, ele continuă să trăiască în noi, influențându-ne sănătatea și destinul, asemenea unor viruși invizibili.
Nu știm multe despre noi înșine. Dar Milton Erickson spunea:
„Există lucruri pe care le știi, dar nu știi că le știi. Când vei ști ceea ce nu știi că știi, atunci te vei schimba.”
Imagine de beasternchen de la Pixabay